Cârcea, cea mai veche aşezare neolitică de la sud de Carpaţi

Cunoscută în istorie prin cultura de Cârcea din perioada neoliticului, comuna Cârcea, din judeţul Dolj, situată la 4 km sud-est de municipiul Craiova, este acum  una dintre cele mai moderne localităţi rurale ale ţării.

Aşezarea Cârcea, judeţul Dolj, are o istorie de peste 8000 ani, stabilită de specialişti, cu nume cu rezonanţă sacră, etimologic venind de la Chiriarh (Întâistătător).

Cu mult timp înaintea naşterii oraşului Craiova, la 12 km de vatra acestuia, în localitatea Cârcea a fost identificat cel mai vechi sat neolitic din România. Aşadar, debutul vieţii sedentare şi apariţia primelor locuinţe în Oltenia sunt dovedite de aşezarea neolotică de la Cârcea situate în punctual cunoscut de localnici sub de numirea de ‘La Viaduct’, datând de acum 8.000 de ani, potrivit cercetătorilor Muzeului Olteniei.

Acum aproximativ 8.000 de ani, acolo s-a aşezat prima comunitate umană care a început să-şi construiască locuinţe de suprafaţă, bordeie îngropate în pământ, să modeleze lutul ca să realizeze vase ceramice şi, de asemenea, această mică comunitate a început să-şi contureze primele elemente ale vieţii spirituale, primele credinţe.

Săpăturile arheologice din aşezarea de la Cârcea s-au făcut din 1971 până în 2001, cu mici întreruperi, fiind zona cea mai bine cercetată dn ţara noastră cu rezultate remarcabile. Aici au fost descoperite multe materiale arheologice de importanţă excepţională, săpăturile scoţând la iveală un fragment din peretele unei locuinţe care a adus în actualitate tehica de construcţie folosită acum 8.000 de ani. Avem chiar o reproducere a locuinţelor de acum 8.000 de ani de la Cârcea. Acestea erau ridicate oarecum într-un sistem tehnic asemănător cu cel din zilele noastre (denumirea pe care o folosim fiind cea de case din paiantă): o împletitură de nuiele încărcate cu lut, iar pereţii erau frumos decoraţi, de obicei fiind folosită culoarea roşie, prin excizare.

Începtul modelării lutului şi realizarea primelor vase ceramice pictate policrom din această perioadă sunt demonstrate de fragmentele de ceramică descoperite în zonă, dar şi de cel mai vechi muzeu de lut din ţară păstrat la Muzeul Olteniei din Craiova. Vasul este lucrat manual, nu la roata olarului, pictat policrom şi aminteşte de prima comunitate de agricultori din zona viaductului din această localitate. Cele mai importante realizări sunt cele din ceramică, modelarea lutului. La Muzeul Olteniei se află câteva fragmente ceramice pictate policrom. Oamenii au început să realizeze vase foarte frumoase cu motive decorative deosebite. Chiar în Muzeul Olteniei se află unul din cele mai vechi vase de lut întregi descoperite în aşezarea de la Cârcea care are o vechime de aproximativ 8.000 de ani. Alături de cel mai vechi vas întreg din ţară, tot în perimetrul aşezării neolotice de la Cârcea, s-a descoperit şi dovada primei manifestări religioase de pe teritoriul României. Legat de viaţa spiritual şi de ritualurile acestei comunităţi, aici sunt primele manifestări ale ceremonialului funerar. La vremea respectivă, acum 8.000 de ani, oamenii nu erau îngropaţi aşa cum ştim noi astăzi conform cultului creştin: craniile decedaţilor erau strânse şi îngropate sub podeaua locuinţei, tocmai pentru ca cei în viaţă din acea casă să aibă sprijinul strămoşilor. Chiar aşa se numeşte acest obicei funerar – cultul strămoşilor.

Aşezarea de la Cârcea a evoluat de-a lungul timpului, locuirea fiind neîntreruptă şi având rol de formare a oraşului Craiova. Practic putem vorbi de o locuire neîntreruptă, doar cu foarte mici pauze, încă de acum 8.000 de ani şi până în prezent şi această vastă comunitate umană identifcată la Cârcea s-a extins ocupând şi arealul municipiului Craiova. În opinia istoricilor, craiovenii datorează foarte mult comunităţiilor umane care s-au dezvoltat şi au trăit în zona localităţii Cârcea. În prezent aşezarea poate fi vizitată, vatra fiind încă vizibilă la suprafaţa solului în vecinătatea localităţii Cârcea. Toate aceste comori ale spiritualităii umane de acum 8.000 de ani descoperte la Cârcea se află la Muzeul Olteniei.

Arheologul Marin Nica, ale cărui descoperiri au reprezentat o premieră în arheologia românească sau au rămas unicate şi în prezent, a descoperit şi frumoasa ceramică pictată de tip Cârcea (de la începuturile neoliticului)

În secolul al XIX – lea şi la începutul secolului al XX, au existat, din punct de vedere administrativ, trei comune dinstincte situate la circa 10 km sud – est de Craiova: Cârcea, Coşovenii de Sus, şi Coşovenii de Jos. Ulterior, cele două sate ( Coşovenii de Sus, şi Coşovenii de Jos), s-au unificat, formând unul singur : Coşoveni. În anul 1950 se formează comuna Coşoveni care făcea parte din raionul Craiovei (1950-1968) şi care era alcătuită din satele Cârcea, Coşovenii de Jos, Coşovenii de Sus (1950-1968), Coşoveni (2004). Din anul 2004 satul Cârcea s-a desprins de Comuna Coşoveni prin referendum devenind astfel Comuna Cârcea.