Cârcea, cea mai veche așezare neolitică de la sud de Carpați
Cunoscută în istorie prin cultura de Cârcea din perioada neoliticului, comuna Cârcea, din județul Dolj, situată la 4 km sud-est de municipiul Craiova, este acum una dintre cele mai moderne localități rurale ale țării.
Așezarea Cârcea, județul Dolj, are o istorie de peste 8000 ani, stabilită de specialiști, cu nume cu rezonanță sacră, etimologic venind de la Chiriarh (Întâistătător).
Cu mult timp înaintea nașterii orașului Craiova, la 12 km de vatra acestuia, în localitatea Cârcea a fost identificat cel mai vechi sat neolitic din România. Așadar, debutul vieții sedentare și apariția primelor locuințe în Oltenia sunt dovedite de așezarea neolitică de la Cârcea situate în punctual cunoscut de localnici sub de numirea de ‘La Viaduct’, datând de acum 8.000 de ani, potrivit cercetătorilor Muzeului Olteniei.
Acum aproximativ 8.000 de ani, acolo s-a așezat prima comunitate umană care a început să-și construiască locuințe de suprafață, bordeie îngropate în pământ, să modeleze lutul ca să realizeze vase ceramice și, de asemenea, această mică comunitate a început să-și contureze primele elemente ale vieții spirituale, primele credințe.
Săpăturile arheologice din așezarea de la Cârcea s-au făcut din 1971 până în 2001, cu mici întreruperi, fiind zona cea mai bine cercetată dn țara noastră cu rezultate remarcabile. Aici au fost descoperite multe materiale arheologice de importanță excepțională, săpăturile scoțând la iveală un fragment din peretele unei locuințe care a adus în actualitate tehnica de construcție folosită acum 8.000 de ani. Avem chiar o reproducere a locuințelor de acum 8.000 de ani de la Cârcea. Acestea erau ridicate oarecum într-un sistem tehnic asemănător cu cel din zilele noastre (denumirea pe care o folosim fiind cea de case din paiantă): o împletitură de nuiele încărcate cu lut, iar pereții erau frumos decorați, de obicei fiind folosită culoarea roșie, prin excizare.
Începutul modelării lutului și realizarea primelor vase ceramice pictate policrom din această perioadă sunt demonstrate de fragmentele de ceramică descoperite în zonă, dar și de cel mai vechi muzeu de lut din țară păstrat la Muzeul Olteniei din Craiova. Vasul este lucrat manual, nu la roata olarului, pictat policrom și amintește de prima comunitate de agricultori din zona viaductului din această localitate. Cele mai importante realizări sunt cele din ceramică, modelarea lutului. La Muzeul Olteniei se află câteva fragmente ceramice pictate policrom. Oamenii au început să realizeze vase foarte frumoase cu motive decorative deosebite. Chiar în Muzeul Olteniei se află unul din cele mai vechi vase de lut întregi descoperite în așezarea de la Cârcea care are o vechime de aproximativ 8.000 de ani. Alături de cel mai vechi vas întreg din țară, tot în perimetrul așezării neolitice de la Cârcea, s-a descoperit și dovada primei manifestări religioase de pe teritoriul României. Legat de viața spiritual și de ritualurile acestei comunități, aici sunt primele manifestări ale ceremonialului funerar. La vremea respectivă, acum 8.000 de ani, oamenii nu erau îngropați așa cum știm noi astăzi conform cultului creștin: craniile decedaților erau strânse și îngropate sub podeaua locuinței, tocmai pentru ca cei în viață din acea casă să aibă sprijinul strămoșilor. Chiar așa se numește acest obicei funerar – cultul strămoșilor.
Așezarea de la Cârcea a evoluat de-a lungul timpului, locuirea fiind neîntreruptă și având rol de formare a orașului Craiova. Practic putem vorbi de o locuire neîntreruptă, doar cu foarte mici pauze, încă de acum 8.000 de ani și până în prezent și această vastă comunitate umană identificată la Cârcea s-a extins ocupând și arealul municipiului Craiova. În opinia istoricilor, craiovenii datorează foarte mult comunităților umane care s-au dezvoltat și au trăit în zona localității Cârcea. În prezent așezarea poate fi vizitată, vatra fiind încă vizibilă la suprafața solului în vecinătatea localității Cârcea. Toate aceste comori ale spiritualității umane de acum 8.000 de ani descoperte la Cârcea se află la Muzeul Olteniei.
Arheologul Marin Nica, ale cărui descoperiri au reprezentat o premieră în arheologia românească sau au rămas unicate și în prezent, a descoperit și frumoasa ceramică pictată de tip Cârcea (de la începuturile neoliticului)
În secolul al XIX – lea și la începutul secolului al XX, au existat, din punct de vedere administrativ, trei comune distincte situate la circa 10 km sud – est de Craiova: Cârcea, Coșovenii de Sus, și Coșovenii de Jos. Ulterior, cele două sate ( Coșovenii de Sus, și Coșovenii de Jos), s-au unificat, formând unul singur : Coșoveni. În anul 1950 se formează comuna Coșoveni care făcea parte din raionul Craiovei (1950-1968) și care era alcătuită din satele Cârcea, Coșovenii de Jos, Coșovenii de Sus (1950-1968), Coșoveni (2004). Din anul 2004 satul Cârcea s-a desprins de Comuna Coșoveni prin referendum devenind astfel Comuna Cârcea.